Puneti picioarele intr'un vas cu apa de izvor, luati o naframa de va legati capul sa nu aveti dureri dupa lectura ( .....e multa informatie ), si vedeti apoi ce inseamna un idiot intr'un post din capul culturii unui neam.
Stai si te gandesti; daca permisia unui simplu soldat roman dintr'o garnizoana din Galia era si este si astazi consemnata in arhive, si o poti consulta, cum se poate ca un pod peste Dunare [Când, oare, vom înceta a mai ridica elogii cuceritorilor şi vom trece sub semnul ignoranţei realizările strămoşilor noştri ? Material provenit de la Bristena Marin], care ar fi solicitat mana de lucru si materiale, si evenimente (doar dacii nu jucau carti in acele momente), deci cum se poate sa nu se gaseasca nici macar un insemn, o trimitere, o scrisoare, o ....ceva in care sa se vada ca acest lucru sa intamplat...Nici macar o insemnare, de ex., au fost trimise 2 care cu barde, cu cuie, cu ...bonete, cu te miri ce....nimic, acest pod a aparut in istorie din nimic, in 2 ani (ar fi un record si pentru tehnologia de astazi, care ar putea realiza lucrarea in 5 ani, dupa calcule) facut de Apollodor din Damasc. Cu tifla la maimutzele ce falsifica istoria noastra le da insusi Apollodor, pe Columna vedem cum armata lui Traian trece un pod de vase. Poate era altul?....hm,..daca eu - Apollodor, fac un pod istoric - cel mai lung din imperiul roman, as face pt posteritate trecerea Dunarii pe un pod de vase?
In zilele in care copiii au ore de istorie a romanilor, vin acasa; incercati de le faceti niste "pase magnetice" :) cu scopul de a le sterge mizeria informationala ce este inca proaspata si nu foarte fixata, si listatile pentru lectura informatiile adevarate; omului, cu "o" cat se poate de mic August Treboniu Laurian (AT Laurian), cu asa nume de pretorian, probabil avea o oarece retinere in se declara "barbar" - face ca stramosii nostri sa fie cunoscuti in istoria falsificata ca si barbari. Ca astazi mai sunt din cei ce aduc osanale vanzatorilor de neam, e ceva obisnuit a vedea, alaturi de ignoranta.
Si apare un esec at laurian ce muta stramosii la cos, el facand istoria pentru ei, cum crede el. Spartanii faceau foarte bine cu copiii ce li se parea ca nu's ok pentru societate; la noi - la romani, orice otreapa ajunge pe un scaun cald, si face cartile. Ceilalti aproba.
"Istoria noastra, din cele mai vechi timpuri (mileniul V î.e.n.) pîna la începutul feudalismului timpuriu odata cu constituirea Tarilor Române, este falsificata în totalitate cu buna stiinta de catre istorici! Dau în continuare ca argument cum am ajuns noi latini sau ,,urmasii Romei” prin traducerea in fals a textului lui Eutropiu scris pe la anul 389.
Pasajul lui Eutropiu: ,,Trajanus additerat; et de Assyria, Mesopotamia et Armenia revocavit exercitus, ac finem imperii esse voluit Euphraten. Idem de Dacia facere conatum amici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur; propterea quod Trajanus, victa Dacia, ex toto orbe Romano infinitas eo copias hominum transtulerat, ad agros, et urbes colendas. Dacia enim diuturno bello Decebal: viris fuerat exhausta”.
Plasmuirea lui A. T. Laurian: ,,Fiindca Dacia se desertase(depopulase) de oameni prin razboiul lui Decebal, de aceea Traian, spre a popula aceasta provincie, ce avea înpregiur un milion de pasi, a adus din tot imperiul roman o nenumarata multime de oameni spre a cultiva cîmpiile si cetatile etc”. De aici rezulta ca sintem urmasii acestor coloni!
Pasajul lui Eutropiu: ,,Trajanus additerat; et de Assyria, Mesopotamia et Armenia revocavit exercitus, ac finem imperii esse voluit Euphraten. Idem de Dacia facere conatum amici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur; propterea quod Trajanus, victa Dacia, ex toto orbe Romano infinitas eo copias hominum transtulerat, ad agros, et urbes colendas. Dacia enim diuturno bello Decebal: viris fuerat exhausta”.
Plasmuirea lui A. T. Laurian: ,,Fiindca Dacia se desertase(depopulase) de oameni prin razboiul lui Decebal, de aceea Traian, spre a popula aceasta provincie, ce avea înpregiur un milion de pasi, a adus din tot imperiul roman o nenumarata multime de oameni spre a cultiva cîmpiile si cetatile etc”. De aici rezulta ca sintem urmasii acestor coloni!
Pentru ca era presedintele Societatii Academice Române si derector general al Ministerului Instructiilor Publice, canalia a introdus aceasta plasmuire în cartile de istorie si de atunci ,,urmasii Romei” sîntem chiar daca B. P. Hasdeu în textul ,,Perit-au dacii? aparut în anul 1871 arata cu argumente lingvistice si citate din scriitorii greci si latini ca Laurian a facut un fals mîrsav care nu trebuie acceptat de cultura româna. Nu este vorba in text de depopulare, ci de împutinare, nu a venit o nenumarata multime de romani ci un numar de coloni din tot imperiul care au implantat în Dacia administratia romana si au înfiintat citeva centre urbane care au fost adapost pentru armata de cotropitori! Mai jos este textul lui B. P. Hasdeu din anul 1871."
Pogorîndu-se de preste plaiuri împreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain, Maior, Laurian, Papiu si ale altor doctori ardeleni, un vîrtej de îndaratnicie a fost buimacit mintile noastre între a ne socoti de romani curati, puind între alte temeiuri fara temei si acela, cum ca toti dacii ar fi pierit pîna la cel din urma sub Traian. Apoi da! Pentru popoare, precum si pentru insi, sînt timpuri de înebuneala; cu aceea numai deosebire ca pe un ins lepsit închid din îndata cei sanatosi, care sînt mai multi, iar de înnebuneste un popor întreg, apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla în sînul sau; precumpaniti de marimea numarului, ei însisi cata ca se vor trezi peste scurt bagati silnic în vreo Golie. Vestitul Freret, capul arheologilor franteji, din suta trecuta, barbat ale carui combinarile istorice asupra întrebarilor celor mai grele si mai încurcate se tot adeveresc din zi în zi prin novele descoperiri – Freret fu trimis la Bastilia pentru a fi rostit un adevar, ce azi nimeni nu mai îndrazneste a-l tagadui, ca frîncii erau nemti iar nu gali!
Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum înainte numai lucrurilor de necrezut, creaza cîtu-i va placea bîrfirilor ex cathedra; încît despre mine care sînt nu numai neardelean, ci la o alta si nedoctor, am o neînvinsa plecare de a ma încrede, întru orice priveste istoria veche, nu în mantii lungi, diplome si mai lungi, si vorbe afara din cale de lungi, ci în marturisirile scriitorilor contemporani cuceririi Daciei. Voi cumpani fara oca mica cuvintele fiescarui în deosebi si al tuturor împreuna, si apoi,… si apoi cine stie daca, în loc de Bastilia, cei nenumarati cu mantii, diplome si vorbe lungi si paralungi din cele Seapte-Cetati ungro-secuio-saso-austriaco-slovaco-române, aparîndu-si purismul, nu ma vor chema, bunaoara, la K.K. Agentia!
Text preluat din Scrieri Istorice vol l, de B. P. Haşdeu, Editura Albatros 1973
Perit-au dacii?
Pogorîndu-se de preste plaiuri împreuna cu cartile sau chiar cu persoanele lui Clain, Maior, Laurian, Papiu si ale altor doctori ardeleni, un vîrtej de îndaratnicie a fost buimacit mintile noastre între a ne socoti de romani curati, puind între alte temeiuri fara temei si acela, cum ca toti dacii ar fi pierit pîna la cel din urma sub Traian. Apoi da! Pentru popoare, precum si pentru insi, sînt timpuri de înebuneala; cu aceea numai deosebire ca pe un ins lepsit închid din îndata cei sanatosi, care sînt mai multi, iar de înnebuneste un popor întreg, apoi vai si amar de cei putintei cuminti ce se mai afla în sînul sau; precumpaniti de marimea numarului, ei însisi cata ca se vor trezi peste scurt bagati silnic în vreo Golie. Vestitul Freret, capul arheologilor franteji, din suta trecuta, barbat ale carui combinarile istorice asupra întrebarilor celor mai grele si mai încurcate se tot adeveresc din zi în zi prin novele descoperiri – Freret fu trimis la Bastilia pentru a fi rostit un adevar, ce azi nimeni nu mai îndrazneste a-l tagadui, ca frîncii erau nemti iar nu gali!
Cine are neclintita bunavointa de a da crezare si de acum înainte numai lucrurilor de necrezut, creaza cîtu-i va placea bîrfirilor ex cathedra; încît despre mine care sînt nu numai neardelean, ci la o alta si nedoctor, am o neînvinsa plecare de a ma încrede, întru orice priveste istoria veche, nu în mantii lungi, diplome si mai lungi, si vorbe afara din cale de lungi, ci în marturisirile scriitorilor contemporani cuceririi Daciei. Voi cumpani fara oca mica cuvintele fiescarui în deosebi si al tuturor împreuna, si apoi,… si apoi cine stie daca, în loc de Bastilia, cei nenumarati cu mantii, diplome si vorbe lungi si paralungi din cele Seapte-Cetati ungro-secuio-saso-austriaco-slovaco-române, aparîndu-si purismul, nu ma vor chema, bunaoara, la K.K. Agentia!
Text preluat din Scrieri Istorice vol l, de B. P. Haşdeu, Editura Albatros 1973
