Un indian american mergea, impreuna cu un prieten al sau, prin centrul New York-ului.
Era spre inserat, dar strazile erau pline de oameni. Masini claxonand, taximetre ce luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau, sau se departau, toate aceste sunete, ale orasului, formau un "concert" asurzitor.
De-o data, indianul a spus:
- Am auzit un greiere.
- N-ai cum sa auzi, un greiere, in tot vacarmul asta, i-a raspuns prietenul.
- Sunt sigur ca am auzit un greiere, a insistat indianul.
- Asta-i o nebunie, a spus prietenul.
Indianul a ascultat, cu atentie, un moment, dupa care a trecut strada, spre o zona, unde se aflau cativa copaci.
A cautat imprejur, prin iarba, si a gasit micul greiere. Prietenul sau a ramas uimit.
- E incredibil! Trebuie sa ai un auz supraomenesc!
- Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculti cu ele.
- Dar nu se poate, a continuat prietenul. Eu n-as putea auzi un greiere, in acest vacarm!
- Depinde de ceea ce este important pentru tine, a venit, imediat, raspunsul. Da-mi voie sa-ti arat!
A bagat mana, in buzunar, si a scos cateva monede, pe care le-a lasat sa cada, pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor, al orasului, au remarcat ca toti oamenii, de pe o raza de 5 metri, au intors capul, privind in jur daca, nu cumva, banii cazuti erau ai lor.
- Intelegi ce am vrut sa spun? a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce este important, pentru tine.
Ascultind, zi de zi, la televizor, galceava, crimele, tragediile,
URECHEA, CARE ESTE PRELUNGIREA CREIERULUI NOSTRU, se fixeaza pe tot ce este urat, rau, inspaimantator... Ni se induce FRICA! Devenim neputinciosi, tematori (de avion,de frig, de vant, de mancare, de oamenii de langa noi, de sentimentele noastre.
SI NU STIM DE UNDE, CAND, SI CUM?
UITE ASA, ascultand asa zisele informatii, care, de fapt, sunt praf in urechile fraierilor! Dupa care spunem: e greu, oamenii sunt rai, traim intr-o lume nesigura, urata, nu mai am incredere in nimeni, etc.
Intre timp greierii canta..., frunzele fosnesc..., apele curg... Dar, noi nu le auzim...
noi ascultam manele (doar nu vrei Anotimpurile sau Florian Pitis ), vedem informatii video ce vor altii (multe vaci cazute in lac, o pisica a fost salvata de pompieri, eleva porno) telenovele , mancam ce ni se da in market iar reclama spune ca'i super (glutamatul de sodiu), ne imbracam cu produse din titei (blanuri eco pt doamne)- EI cica's de la protectia animalelor, iar populatia fiind in crestere - inul si bumbacul - "mai rarutz", mancam la microunde, avem tv, tel.mobil, (de reteaua Hartmann sau Curry nici ca'i mai informeaza cineva :)), oricum nu trebuie sa prinda pensia, ca intra statul in faliment)- si ce daca ne expunem la emisii nocive, bem aspartam si red bull - ei nah, dar e cool, (doar nu o sa bei apa de izvor - ca un taran; care insa e sanatos, dar chiar sanatos, tot taran e pentru unii, iar eu repet din nou, INSA E SANATOS). Toate cele de mai sus conduc catre BOLI, insa ignoranta e scumpa, si cei ce vor intra in farmacii si spitale la macelari (dr. Ciomu) vor simti pe propriul buzunar si propria piele acest fapt.
Multi inteleg viata ca si "traieste clipa ca si cum ar fi ultima", nefericitii intelegand ca trebuie sa moara cu burta plina de carnati si bere, fara a gandi o clipa ca acest indemn a fost scris nu pentru incultii carnatilor si ai berii adepti - care abia pot incropi o propozitie compusa, deci nu prea ajungea la ei mesajul scris, ci pentru oamenii inteligenti; care trebuie sa pretuiasca fiecare clipa CA SI CUM AR FI ULTIMA, in slujba cunoasterii - scopul omului in planul fizic. Nu faceti greseala sa confundati intelectualii cu inteligentii; poti fi intelectual, dar nu obligatoriu si inteligent - insa poti fi un taran, si inteligent. (nota cu caractere cursive nu apartine site'ului sus mentionat)
No comments:
Post a Comment