Tablitele de la Sinaia; aveti link in acest titlu

Sursa: http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=6214989429518382607&postID=1174878302341116783
 

Spuneti'mi ca aceste informatii sunt in manuale, sau macar sunt pomenite prin ceva "can-can".., nu mai vorbesc de trimiterile din cuprins catre ceea ce astazi este numita "zona ezoterica"....auzi arheologul lui arhe_ologul, ...salbaticii aia de geti,
exemplu:

T 56 Turnată în vara anului anul 30 Stînga sus: ROTO(roti: a da tîrcoale) I(i: a merge, a alerga)

IRMEO (irmos: melodie bisericească) M(mato: părinte, ocrotitor) TII(ţîi: a ţine).

Dreapta sus SAR(sar: a scrie, a trimite) GIRIO(giri: luminos, strălucitor) +++ .

1. POIDEO(poiede: mulţime) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) TOIR(toir: toiag) NIE(nii: minune, admiraţie) NE(nouă) DOE(a da) ZABELIO. LO DOE(a da) GIL (ghil: ţesătură de in sau cînepă albită prin ghilire) E ARGI(argea: construcţie simplă în pământ ca un bordei deschis cu scînduri pe jos în care se aşează vara războiul de ţesut, bolta sau acoperişul unei pivniţe). LO ROGEO(a ruga) SOGEO(sogi: a împărţi aluatul pentru pîine, a împărţi un întreg) ARMOSO(armata, oaste) SOSEO(a sosi) AGESO(aghios: cîntare religioasă, a dormi). ONSO(vestită) LETOLE (leţele: şipci din care se construiesc casele de lemn) ON(on: neam, a locui, a însoţi) TALI(tali: închinare) PICE(pice: a se pleca, a sosi, a se ivi) LOE(lui). DABO(cetate) IE(a da) TO FAE(fai: stofă de mătase neagră cu fir gros) TO ON(on: neam, a aduna, a însoţi) ANGEO(angel: înger) ZAGE(a zace, a fi nemişcat). TROSI(troşi: încălţăminte uşoară) I(i: a merge) BOERO BISETO ON(on: neam, locuitori, a însoţi) SARMISETOUZO KOI(căi: a plînge, a se văieta, a regreta) E ARMOSO (armata). ++++++++++++++ GIE(vie) RUE(rui: ciocîrlie) SER(seir: privelişte, zări) DAPISIUO LOSE(a lăsa) IORG(iorga: fără răbdare, fără astîmpăr, mereu) LO. ++++++ G. E. OROLIEO POE(apoi) LUO KOR(cor: dans în formă de cerc, adunare) SEDI(sedea: imn religios cîntat în biserică în timpul căruia cei prezenţi stăteau jos) ++++++++++ .

2. G – E(ede: preot judecător, mare preot, judecată din ceruri) ZORASEO ILO MOLEO(molîu: fără vlagă, încet, greoi) DABO(cetate) OOOO(exclamaţie de durere). ++++EEEE(e: a judeca, a se înălţa la ceruri, cea mai înaltă judecată) .G. GOGE(gogi: a curăţa, a suferi) RO(rău) LO DU(a duce) NO(priveşte!, atenţie!) GETO. ++++ .G. ZALIE(jale: nenorocire, a plînge) OLO(ol: vas pentru băutură) ZOI(zoi: apă murdară, a murdări cu zoi) RO(rău) DABO(cetate). ++++++ .G. GORMIO KO NOBI(nobet: schimbare, obicei, rînduială) DOINI(a cînta doine). ++++++ .G. SEI(sii: a fi) ZOLO(zoli: a se zbuciuma, a se frămînta) SISI(nebun) DO(a da, a duce) NOE. ++++++++++ .G. MILI(mili: a se îndura, a se înduioşa) ISOLO(isala: bun este Dumnezeu) ZIDO(zidi: credinţă, religie, adevăr) DABO. ++++++ -G- BERISO SA IG(ig: poartă, a ieşi) DABO(cetate) PANANEO. ++++++ -G- DO(a duce)TE GOE POLTO(pultă: tejghea, sertar) DABO(cetate) SARMATIO. ++++++ -G- KARPIO DO(a duce) LO SARTA PIEO(credincios). ++++++ * II – .G. PARI DUO(a duce) LO – ERMI DABO. * ++ II –G- MONGA(mangă: om încăpăţinat) IO LO KATA(cata: a cerceta, a privi, a lua aminte) GOE. ++++ II -G- GOI ROE(roi: a pleca repede) LO GOMIEO DABO. +++ G. PALOE LO SAR (salt, alergătură) DABO SEGETIO. II +++++ stînga jos: KOTO(cotă: a căuta) POLEO(polei: îngeri) IGE(ige: ochi, a scînteia, a avea grijă, a consulta) IO GETE ON(on: neam, popor). Dreapta jos: IA(uite!) E ROBI(robi: a chinui, a nenoroci) REO(rea) DAGI.

Stînga sus Daţi tîrcoale şi alergaţi cu irmos pentru ocrotitorul care ne ţine.
Dreapta sus Sfînta şi strălucitoarea poruncă(scrisoare).

1. Mulţimea a însoţit toiagul(a călătorit) să vadă minunea ce ne-a dat-o nouă Zabelio. Am dat ghilul lui(Zabelio) şi este pus la o argea. Grupuri de armată au sosit în cîntece religioase să se roage la el. Locuitorii vestitelor sate au venit aplecaţi(trişti) să se închine lui. Cetatea a dat tuturor celor adunaţi stofă neagră de mătase pentru că îngerul zace(este mort). Boero Biseto şi-a pus încălţările şi a mers împreună cu locuitorii Sarmisetuzei şi armata să se căiască. Veşnic sfînta şi nemuritoarea ciocîrlie a lui Dapisiu a fost lăsată să se înalţe în cele mai înalte zări(la ceruri). Pentru sfîntul geţilor, preotul judecător Orolieo a strîns adunarea şi apoi au cîntat sfinte cîntece religioase.

2. Zoraseo, preotul judecător al geţilor l-a dus pe Ili fără vlagă(viaţă) în cetatea plină de durere. Priviţi geţilor cum s-a dus, a suferit rău, s-a curăţat şi s-a înălţat la ceruri pentru dreapta şi sfînta judecată. Să-l jelim pe sfîntul get iar în cetate, oalele pentru băutură să fie cu zoi. Pentru sfîntul get, Gormio a cîntat doine după rînduială. Noe care l-a adus pe sfîntul get a fost lovit de un zbucium nebun. Bunul Dumnezeu s-a îndurat şi l-a luat pe sfîntul get în cetatea credinţei. Boriso a plecat spre cetatea Pananeo pentru a spune despre sfîntul get. Goe, du-te la arătoasa cetate a sarmaţilor să ştie despre sfîntul get. Să se ducă la carpi, la credinciosul Sarta pentru a se afla despre sfîntul get. Pari să se ducă la cetatea Ermi pentru a vesti pe sfîntul Mîntuitor al geţilor. Eu i-am adus aminte acestui om încăpăţinat Goe, să spună despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Goe a plecat repede către cetatea Gomieo să vestească despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Paloe a alergat la cetatea Segetio să vestească despre sfîntul geţilor, Mîntuitorul în credinţa crucii.

Stînga jos. Să se cerceteze făpturile(oastea de îngeri) strălucitoare din ceruri dacă mai au grijă de neamul geţilor. Dreapta jos. Uite, este(a venit) chin rău peste daci!

Acesti geti aveau ceva la cap, din moment ce vor a da de inteles ca aveau abilitatea de a afla raspunsul la  intrebarea "cat se mai ingrijesc de noi din 100%, ingerii din ceruri?" Se simte cumva un  iz de radiestezie? Mediumuri? Paranormali? hm...

T 43 Turnată de boero Bisto Semicerc sus COO(coa: trebuie să) IRIM(irimă: inimă) GETO

MECO(meci: a lovi, a izbi) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) MEGAL(megal: funcţie mare) CENEO(ceme: creştetul capului) GINOE(gini: a observa, a cunoaşte) ZOALO(zoală: chin, zbucium). ON(on: neam, rude, a adună, a însoţi) RENIA(renie: plajă, mal nisipos) SOIE(soi: a dormi) DOIE(a da) ZABELO OI GIES(gies: a învia, a reveni la viaţă după o grea suferinţă) OMOROTO(a omorî) NO AN ON(on: neam, a aduna, a însoţi) OCO(ocă: cauză, pricină) ROTOSO(reteze: ceafă). OS ZIEO OA(mirare) TRUDO(trudă, chin, muncă) DABO(cetate) GETO.

Semicerc jos: KOTO(cotă: a căuta) DAM(dam: şură mică, bordei) OCI(oci: întin-dere mare de apă) LUTU DU MUSTOI(a musti) SO. Interior cerc de la stînga la dreapta: ON(on: soţi) CENEO(ceme: creştetul capului) DIEO(sfînt) ZABELIO OSOI(osi: a se întări ca osul) GEOS(jos) POR (por: grămadă de fîn, stog) LOA(a lua) TRI DUS(a duce) GIG(gig: tînăr, frumos) MATO(conducător) SO.

Semicerc sus Poporul trebuie să ştie că inima marelui conducător get a fost lovită de un chin cunoscut. Anul trecut cînd dormea pe un mal nisipos(plajă) a fost lovit vai! fără pricină(pe la spate) după ceafă, dar Zabelo l-a înviat şi nu l-a lăsat omorît. Pentru cetatea getă au urmat zile chinuite şi fără strălucire(putere). Semicerc jos Astfel, pe malul mării a fost căutat un bordei cu pământ umed pe jos unde a fost dus el.
Interior cerc de la stînga la dreapta Trei dintre soţi l-au luat şi l-au dus pe frumosul lor conducător, aşezîndu-l jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat(întărit ca osul).

În centrul discului IO BOERO BISTO MATO. Eu conducătorul boero Bisto.

T 44 Turnată în anul 44 î.e.n. de către marele preot Ilo, fratele lui boero Bsito şi văduva

Zoe DIAKO(diac: copist de cancelarie, învăţat) MATO(părinte) ERI(ieri) GERO(giri: a închide gura cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii) DABO(cetate) GETO A ITROS(itros: slujbă religioasă oficiată dimineaţa devreme) IOI(Sarmis, Mîntuitorul) DO(a da) TOTO. AZIO(azi) ZOE A TEMIO(teamă) TAZ(tas: cutia milelor, taler pentru cîntărit) DI(a zice) POETO ERI GERIE(giri: a închide gura cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii). TOTO SERA(seară) TERO(ter: catran) DIE(die: a zice) ASIO(azi) ZISI CAER(caier: lîna prinsă pe furcă din care se toarce firul) TAICO(taica: tată, părinte) RAPOE(răpuie: ucidă) CAPEO. MESTI(mestii: încălţăminte uşoară şi fără toc din piele subţire purtată de bărbaţi) ZOE PEO(piu: credincios) IGI(igi: ochi, a spune, a avea grijă) PIO(piu: preot) ILO I(i: a merge) BADI(frate mai mare) SO. BOERI BISTO MATO(conducător) ERI GERIO(giri: a închide gu-ra cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii) DABO(cetate) GETI COR(cor: ceată, adunare).

Ieri, în cetatea getă s-a făcut itros şi s-a cerut de la Sarmis/Mîntuitorul să dea totul pentru părintele(conducătorul) bolnav cum este scris de către diac. Zoe se teme că azi a venit ziua judecăţii cum spune poetul pentru cel care ieri era grav bolnav. Toată seara trecută a aiurit iar azi au zis că s-a terminat caierul iar capul părintelui a fost răpus. Astfel Zoe i-a spus preotului Ilo să-l încalţe cu mişti pentru ultimul drum şi să aibă grijă de fratele său mai mare. Moartea conducătorului boeri Bisto a fost anunţată de adunarea cetăţii geţilor.